Strict Standards: Non-static method Configure::getInstance() should not be called statically in /home/fashion/public_html/cake/bootstrap.php on line 38
Piata de vechituri

Piata de vechituri

Dec 04
Ramona Voicu Fotograf:Gabriel Hennessey

 

Cand esti in Paris de o luna si emigrezi in scopuri nobile de devenire, trebuie sa-ti iei cu tine,pe langa duzina de pantofi, si o doza de superficiala cautare materiala…

Pe modelul „caut… deci rezist” m-am trezit intr-o duminica dimineata, am insfacat my latest Vanessa bag si cel mai recent atac de panica si am pornit insotita de my best&cool gay friend inspre flea-market-ul Paul Bert!

Parizienii functioneaza, de obicei, dupa ora 10, insa duminica probabil ca ceasurile lor trec pe ora Londrei, asa ca locul era intesat de oameni care se plimbau agale ca-n jardins de Luxembourg!

Credeam despre mine ca stiu deja toate adresele hip in the city, si trebuie sa ma credeti pe cuvant pentru ca am aici timp de research cat pentru o alta viata in care, probabil, ma voi reincarna intr-un motor de cautare Google  

shopping! Aceasta convingere a mea a disparut asa cum dispare ultima pereche de pantofi alaia, adica exact in ziua in care ai suficienti bani pe card sa-i iei la tine acasa. M-am pierdut fascinata in labirintul acestei piete de „vechituri” ca un copil in visele in care mos Craciun ramane in pana cu renii taman la tine acasa si toate jucariile iti raman miraculos tie si numai tie!
 
Am mai chiulit de la lectiile de istorie, iar pe cele de arta le-am frunzarit mai tarziu, adult jenata de reperarea muzeelor langa magazine, si nu… invers! Bon, asta e, ma gratulez indulgent cu faptul ca macar fac parte din categoria fashionistelor care stiu ca Rembrandt nu e doar o pasta de dinti, ci tipul care se vinde scuuuump la Sotheby‘s!

Nu-mi spuneti ca nu vi s-a intamplat sa va asezati pe un scaun Louis XVI convinse fiind ca e cu cel putin o decada mai mult sau mai putin sau ca tacamurile de argint ale stra-strabunicelor n-au sfarsit inlocuite de ultimele designed by Starck! Alex, prietenul meu gay, care ar putea fi lejer curator de arta la MNAC, mi-a spalat si rusinea mea de novice in ale artelor si creierul de virusii achizitiilor „new”.

Stiu ca e cool sa … ai, porti, detii macar un vintage, acela nefiind, tin sa precizez, geanta din colectia trecuta, insa n-am avut niciodata nici rabdarea, nici maestrul sa ma initieze in astfel de cautari! Colectia mea de vintage e mai degraba una atipic personala, pentru ca cele mai vintage things pe care le detin sunt atasamentele mele!!! Si  exact ca-n filmele americane, in care personajul fabulos se ridica in picioare la intrunirea alcoolicilor anonimi, imi vine randul s-o fac! Sunt atasata de colectia mea de stari contradictorii, de angoasele mele carieriste, de sertarele mele de pantofi, de fotografiile in care sunt aproape anorexica, de cele in care delirez de fericire uniform bronzata pe vreo plaja uitata langa vreun neuitat ex, sunt atasata de prietenii mei si de obiceiurile lor viciante, de casa mea decorata in urma ceasurilor mele on sale, de prejudecatile mele nedownloadate la terapie, de ego-ul meu tatuat ca un machiaj permanent si lista… ramane deschisa!

In duminica aceea, mi-am clatit ochii cu cele mai frumoase imagini ale celor mai frumoase obiecte pe care, sigur, tot atasamentele altor oameni ca mine le-au colectionat generatii dupa generatii si care au sfarsit in piata aceea pentru a redeveni intr-o zi atasamentele altor proprietari! Si tot in aceeasi zi am realizat ca cea mai fina rochie de tul nu o gasesti la Lanvin si ca as ramane muta de admiratie si fara respiratie in fata unui inel cu briliant neimbatranit, peste care, probabil, timpul ar fi asezat cea mai romantica poveste de dragoste!

Bookmark and Share

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste taguri și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>