Strict Standards: Non-static method Configure::getInstance() should not be called statically in /home/fashion/public_html/cake/bootstrap.php on line 38
Cuvinte in moda

Cuvinte in moda

Mar 19
Cuvinte in moda
In clasa a V-a ni s-a spus ca „dor” este intraductibil, impreuna cu alte cuvinte care ar da limbii romane un caracter unic si special.  La fel am crezut despre sarmale pana le-am descoperit (versiunea foi de vita) in supermarket-ul de langa mine din Paris.   Dar si mai multe sunt cuvintele (din moda) din franceza sau engleza carora nu le-am gasit echivalent in romana sau care au pierdut o parte din sensuri. E limba romana mai saraca? Nu neaparat, doar ca prin cuvinte ai adesea acces la istorii si meserii care pur si simplu nu au existat in Romania.
La mode” se refera si la palarii (modista).  Revista l’Officiel avea titlul complet: l’Officiel de la couture, de la mode de Paris.  Revista prezenta noutati

dans la couture„, „dans la mode„, „dans la confection„, „dans les accessoires„.  Noutati „dans la mode” insemnau noutati in domeniul palariilor.

Casa de moda” sau „Casa de mode” s-ar traduce prin „Maison de Couture” pentru ca „Maison des Modes” se refera la palarii, la cat de putin se poarta ele azi.

Creator de moda” este termenul vechi pentru a-i numi pe fashion designer.  Dar „la mode des créateurs” se refera la moda (prêt-à-porter) creata si vanduta sub numele aceleiasi persoane si este un sector de piata care a debutat candva la finele anilor ’60 cand acestia s-au reunit sub o asociatie, diferita de cea a couturier-ilor.

Styliste” este termenul uzual folosit in romana pentru designer – cel care concepe colectii pentru un alt nume – dar stilist in romana inseamna altceva (am preluat din engleza).

La Paris „designer” se refera la design in general (totul exclus moda).

Tendinte are doua sensuri – functie de care parte a oceanului de afli.  In SUA o tendinta se refera mai mult la ceea ce va fi un posibil succes comercial, iar in Paris tendinta se refera mai mult la ce este nou/”trendy”/”fashion”/”branché” – adica unghiul de vedere nu e predominant cel comercial.

Couture” – pe vremuri exista Haute Couture/ Moyenne couture sau Couture/Petite Couture.  Prima o stiti, ultima se referea la toate croitoresele de cartier (mici ateliere unde mergeai sa-ti faci o rochie) iar cealalta era un business undeva intre, fara a avea insa girul Camerei Sindicale.

Confection” – era adesea un termen pejorativ care desemna hainele gata facute (si ieftine) inainte de consacrarea prêt-à-porter-ului ca termen.

Inainte ca termenul DA (director artistic) sa devina consacrat in Paris am fi spus: Dior – couturier, Lagerfeld – styliste, Dorothé Bis – créateur.

Toti termenii pe care azi ii folosesc abuziv unii romani nu au nimic special decat ca reflecta un sistem al modei care nu existat niciodata in Romania.

Intelegerea modei din Franta rezida in niste 3 banale intrebari:

- de unde te imbraci ?

- cum sunt facute hainele?

- cat costa ele?

Bookmark and Share

1 comment

  1. Multumim pentru acest articol minunat!!!

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *


*

Poți folosi aceste taguri și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>